În veci aceleaşi doruri mascate cu-alta haină, / Şi-n toate omenirea în veci acelaşi om (Împarat si proletar)
ORIZONTAL : 1) În prima strofă se descrie
locul de întâlnire a celor pribegi: Pe
bănci de lemn în scunda... mohorâtă –Ah! – zise unul – spuneţi că-i... o lumină / Pe lumea
asta plină de-amaruri şi de chin?. 2) Poezia
include un moment din istoria martirilor libertăţii: Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare, / Prin aerul
cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ, / Cu păr bogat şi negru ce pe-... se
coboară– Pornit pe suporturi materialiste, discursul
revoluţionarului tăgăduieşte cu violenţă orice valoare spirituală: Cu umbre,... nu sunt, v-a-ntunecat vederea / Şi v-a
făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi. 3)Murdară este... –i ca globul cel de tină, / Asupra
cărui dânsul domneşte pe deplin – Unde pătrunde ziua printre... murdare. 4)
Umbrite la mijloc! – Din Junii corupţi: Vă văd lungiţi pe patul juneţii ce-aţi spurcat-o, /
Suflând din gură boala vieţii ce-aţi urmat-o, / Şi... pân-în rărunchi–
Fluviu în Rusia (Krasnodar). 5) De
lege n-au nevoie – virtutea e uşoară / Când... ce-ţi trebuieşte
– Sentimentul de revoltă se reduce la distrugerea societăţii prezente: Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund, /
Zvârliţi... de tirani în foc, să curgă lava– Mila 13! 6) De aţi lipsi din lume, voi... –ntunecoasă / De
răsturnări măreţe, mărirea-i radioasă, / Cezarul, chiar cezarul de mult ar fi
căzut – Într-o clipă! 7) În cugetarea sa, împăratul
conchide: Oricât ai drege-n lume – atunci
te oboseşte / ... alergare – Literă arabă. 8) Abreviaţie
pentru Interdepartament Radio Advisory Committe – Din Epigonii:
Eliad zicea din visuri şi din basme
seculare / Delta biblicelor sfinte, profeţiilor amare, / ... scăldat în mite.
9) Oratorul foloseşte interogaţia retorică: Căci de-... lipsi din inimi speranţa de răsplată, /
După ce-amar muncirăţi mizeri viaşa toată, / Aţi mai purta osânda ca vita de la
plug?– Cei cărora li se adresează sunt o... pribegită / Copii săraci şi sceptici ai plebei
proletare– În deltă! 10) Spintec – ... lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea, / În
inima oricărui i-ascuns şi trăitor– Căsătorie însoţită de
ceremonial, ca în Călin (file din poveste):Au venit ca să serbeze... gingaşei mirese.11)
Onoare – Conducătorul de popoare observă smerenia supuşilor : Poporul loc îi face... şi umilit(fem.).
12) Oratorul: ... şi fraze-i totul
ce statele susţine, / Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin – Pentru acel de care norocul avu grijă; / Nimeni de-a
plânge n-... , el traiul şi-a trăit.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
Dicţionar: BRI,
EIA, LIP, AIN, IRAC, ELT, ARIU.
Pentru
explicarea poeziei imparat si proletar, ramane
fundamental studiul lui G. Bogdan-Duica din Buletinul „Mihai Eminescu",
II, 1931, p. 76 si urm. I se pot aduce doar unele corectari in ce
priveste datarea versiunilor si ciornelor care se grupeaza si se completeaza
pana la definitivarea poeziei. in privinta culturii filozofico-sociale a lui
Eminescu si stabilirii evenimentelor istorice cu rasunet in poezie, ceea ce
scrie Bogdan-Duica ramane intru totul valoros. Ca o concluzie a acestui studiu,
autorul scrie: „imparat si proletar a fost ecoul poetic romanesc al acelei
fierberi mondiale, traite de poet la Viena, apreciate de poet cu inima sa si cu
judecata ce-i va fi reiesit din multiplele lecturi anterioare, citate mai
sus".
intre lucrarile cunoscute de Eminescu si care au avut importanta pentru formarea gandirii lui politico-sociale in epoca studentiei, Bogdan-Duica mentioneaza pe baza manuscriselor poetului: scrieri de John Stuart Mill, Schaffle, Say, Proudhon, Bastiat, Louis Blanc, Marx. Completam ca Eminescu isi extragea note si din Volksstaat, ziarul lui Bebel (vezi ms. 2257, f. 288).
De notat faptul ca aceasta strofa, care da de la-nceput o impresie precisa asupra continutului primei parti a poeziei, a fost conceputa printre cele din urma si asezata numai atunci la locul ei firesc.
„Primul moment al poemei este ocupat de cuvantul de revolta al proletarului, un discurs in toata regula, cuprinzand critica dreptatii si a legilor, a virtutii, a religiei si a frumusetei, infatisate ca niste unelte de apasare, de impilare sau de desfatare a claselor stapanitoare. Este aici un mod de a rationa caracteristic pentru toata ideologia revolutionara, care se complace in a demasca in categoriile culturii tendintele si interesele clasei stapanitoare. Manifestul comunist al lui Marx si Engels afirma, si el, o astfel de propozitie cand noteaza: «Legile, morala, religia sunt pentru proletar tot atatea prejudecati burgheze»." (Tudor Vianu, Poezia lui Eminescu, ed. cit., p. 18-19.) Propozitiei din Manifestul comunist ii corespund versurile 11,21 si 31.
Perpessicius primeste forma ..cara", spre a se evita confuzia cu relativul „care".
Gr. Alexandrescu a avut o expresie fericita de caracterizare a starii sociale la noi si aiurea in vremea despotismului: „turme de popoare" (Anul 1840).
Eminescu noteaza expresii revolutionare, in limba germana, desigur in urma unei lecturi: Nicht Knechtung des Menschen durch den Menschen Expropriation der Expropriateur Princip der gleichen Consumtion (Vezi Bogdan-Duica, studiul citat, p. 79.)
„ideea neferice / A perfectiei umane", cuvinte care nu par potrivite nici cu vorbitorul proletar si nici cu ascultatorii lui din taverna. Si totusi, sunt la locul lor, ca exemplu de cum se repeta pe de rost formule. Eliade Radulescu, in Psihologia poetului, VI: Poetul umanitar, din Curierul romanesc, 16 iulie 1845, scrie: „ocupatia lui, fapta lui (a poetului umanitar) nu e nimic alta decat perfectia absoluta a speciei umane si progresivitatea ideilor".
La 16 mai 1871, comunarzii dau jos bustul lui Napoleon 1 de pe Coloana Vendome si distrug in buna parte si Coloana. Dupa caderea Comunei, coloana a fost refacuta, dar fara bustul lui Napoleon.
intre lucrarile cunoscute de Eminescu si care au avut importanta pentru formarea gandirii lui politico-sociale in epoca studentiei, Bogdan-Duica mentioneaza pe baza manuscriselor poetului: scrieri de John Stuart Mill, Schaffle, Say, Proudhon, Bastiat, Louis Blanc, Marx. Completam ca Eminescu isi extragea note si din Volksstaat, ziarul lui Bebel (vezi ms. 2257, f. 288).
De notat faptul ca aceasta strofa, care da de la-nceput o impresie precisa asupra continutului primei parti a poeziei, a fost conceputa printre cele din urma si asezata numai atunci la locul ei firesc.
„Primul moment al poemei este ocupat de cuvantul de revolta al proletarului, un discurs in toata regula, cuprinzand critica dreptatii si a legilor, a virtutii, a religiei si a frumusetei, infatisate ca niste unelte de apasare, de impilare sau de desfatare a claselor stapanitoare. Este aici un mod de a rationa caracteristic pentru toata ideologia revolutionara, care se complace in a demasca in categoriile culturii tendintele si interesele clasei stapanitoare. Manifestul comunist al lui Marx si Engels afirma, si el, o astfel de propozitie cand noteaza: «Legile, morala, religia sunt pentru proletar tot atatea prejudecati burgheze»." (Tudor Vianu, Poezia lui Eminescu, ed. cit., p. 18-19.) Propozitiei din Manifestul comunist ii corespund versurile 11,21 si 31.
Perpessicius primeste forma ..cara", spre a se evita confuzia cu relativul „care".
Gr. Alexandrescu a avut o expresie fericita de caracterizare a starii sociale la noi si aiurea in vremea despotismului: „turme de popoare" (Anul 1840).
Eminescu noteaza expresii revolutionare, in limba germana, desigur in urma unei lecturi: Nicht Knechtung des Menschen durch den Menschen Expropriation der Expropriateur Princip der gleichen Consumtion (Vezi Bogdan-Duica, studiul citat, p. 79.)
„ideea neferice / A perfectiei umane", cuvinte care nu par potrivite nici cu vorbitorul proletar si nici cu ascultatorii lui din taverna. Si totusi, sunt la locul lor, ca exemplu de cum se repeta pe de rost formule. Eliade Radulescu, in Psihologia poetului, VI: Poetul umanitar, din Curierul romanesc, 16 iulie 1845, scrie: „ocupatia lui, fapta lui (a poetului umanitar) nu e nimic alta decat perfectia absoluta a speciei umane si progresivitatea ideilor".
La 16 mai 1871, comunarzii dau jos bustul lui Napoleon 1 de pe Coloana Vendome si distrug in buna parte si Coloana. Dupa caderea Comunei, coloana a fost refacuta, dar fara bustul lui Napoleon.
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Solutia careului: Imparat si proletar 1
1
s
|
2
a
|
3
r
|
4
a
|
5
c
|
6
i
|
8
s
|
9
o
|
10
a
|
11
r
|
12
e
|
|
2
A
|
M
|
A
|
R
|
M
|
O
|
A
|
R
|
T
|
E
|
A
|
|
3
N
|
U
|
M
|
A
|
R
|
R
|
O
|
B
|
I
|
A
|
||
4
I
|
A
|
T
|
A
|
T
|
A
|
I
|
N
|
D
|
|||
A
|
N
|
A
|
A
|
S
|
T
|
G
|
O
|
E
|
|||
6
P
|
R
|
E
|
I
|
R
|
E
|
A
|
L
|
M
|
S
|
||
7
O
|
T
|
C
|
U
|
I
|
V
|
U
|
I
|
E
|
T
|
||
8
P
|
A
|
T
|
A
|
T
|
N
|
I
|
M
|
E
|
N
|
I
|
|
9
O
|
O
|
R
|
I
|
C
|
E
|
E
|
R
|
E
|
N
|
||
10
R
|
U
|
T
|
E
|
A
|
T
|
A
|
I
|
S
|
E
|
||
11
U
|
R
|
U
|
P
|
L
|
E
|
T
|
E
|
T
|
L
|
||
12
L
|
A
|
L
|
E
|
L
|
E
|
O
|
R
|
G
|
I
|
E
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu